Generația copy – paste. Faza pe “adaptări” ale unor cărți de succes

Una din pasiunile mele încă de când eram mic copil a fost să citesc.

Când am timp și spatiu, citesc pe nerăsuflate… ajunge să-mi pice în mână o carte care-mi place și-s forte mari șansele să mă prindă răsăritul soarelui cu ea în mână.

În ultimii ani am lăsat puțin de-o parte clasicii și am început să citesc SF/fantasy, contemporan. Am descoperit cărți înainte ca ele să devină filme de succes peste gârlă, am descoperit autori care fac cumva și te țin cu ochii lipiți de paginile scrise de ei. Una din autoarele mele preferate din acest lot de scriitori contemporani este Cassandra Clare.

Am fugit pe holurile Magisteriumului alături de Call și am tresărit la întâmplările prin care a trecut Clary în toată seria Instrumentelor Mortale. Ba am urmărit chiar și filmul făcut după primul volum (Orașul Oaselor), însă cartea rămâne pentru mine deasupra ecranizării. Nu am apucat să văd încă serialul făcut după cărți, poate cu puțin noroc ajunge și la noi.

instrumente-mortale

Sursa: bibliodevafiliala3 (https://bibliodevafiliala3.wordpress.com)

Ei bine, citind cărțile Cassandrei Clare, fiind deja fan declarat al Instrumentelor Mortale, ajung la subiectul din titlu. Căutând la un moment dat noutăți despre cărțile scrise de Cassandra Clare (știu că lucrează la noi aventuri), îmi recomandă google site-ul editurii Quantum Publishers, unde surpriză, aflu că pot citi Instrumente Mortale… românește 🙂

Nu, nu este vorba de traducerea cărților ci de copierea, “adaptarea” lor, mai precis o autoare autohtonă – Mihaela Strenc a publicat ceea ce se dorește o serie de cărți numită “Îngerul Întunecat“. Ok… frumos, îmi zic, ia să vedem despre ce este vorba… și citez din descrierea de pe site-ul editurii:

“De milenii, Veghetorii îi apără pe oameni de strigoi și de creaturile lumii de dincolo. Ana ignoră regulile ce le obligă pe Veghetoare să-și aleagă tineri la fel ca ele și intră într-o relație cu un bărbat fermecător, dar cu un trecut întunecat. Iubitul ei ascunde însă un secret care o va pune față în față cu cele mai negre coșmaruri ale ei. Acesta este în realitate fiul conducătorului, un Veghetor care a fost izgonit din familie după ce s-a aflat că s-a dedat unor practici interzise. Dar asta nu e cea mai mare problemă a Anei…”

Dacă ați citit vreuna din cărțile din seria Instrumentelor Mortale presupun că ați recunoscut deja povestea.

Am încercat să aflu mai multe de la editură, însă comentariile acolo îmi sunt șterse, iar la emailuri nu par a fi dispuși să răspundă.

Înțeleg și susțin promovarea autorilor români, tineri, etc. însă de aici până la a publica astfel de povești mi se pare o cale lungă… și nu neapărat cea mai bună cale.

Mai nasol însă mi se pare faptul că multe bloguri au publicat recenzii la această carte… de unde, ori nu e Cassandra Clare prea populară la noi (deși la cum se vinde… n-aș zice), ori nu e pe “target”, nu e citită de cei care scriu recenzii pe blogurile de profil.

Oricum, rămân cu un gust amar, mi se pare o încercare jalnică de a obține imagine și bani pe spinarea altuia.

 

10 comments

  • Daca ai fi citit cartea, dle Burlacu, ai fi observat ca nu exista asemanari intre cartile Cassandrei si Ingerul Intunecat. Persoanele care au citit ambele carti (ma refer la Ingerul Intunecat si la seria Cassandrei) mi-au spus ca nu seamana. Daca te iei numai dupa sinopsis, nu ai cum sa-ti formezi o opinie clara; 99% din povestile fantasy sunt despre creaturi supranaturale si personaje cu puteri paranormale care apara alte personaje. In afara de asta, eu n-am citit cartile Cassandrei Clare, prin urmare, nu inteleg cum as fi putut sa le copiez. Poate prin telepatie. Cei de la editura nu ti-au raspuns, din simplul motiv ca acuzatiile dumitale sunt lipsite de sens.
    Sincera sa fiu, m-a surprins foarte faptul ca ai scris acest articol, pentru ca eu am muncit foarte mult la romanul meu. Am rescris a doua parte in totalitate, pentru ca nu se potrivea cu restul cartii. Ca sa nu mai pomenesc de faptul ca ideea mi-a venit acum vreo șapte ani de zile. Rezultatul – seria Orasul Ingerilor mai are o versiune pe care am considerat-o nereusita si am pastrat-o la mine in sertar. Daca vrei, pot sa ti-o trimit.
    Inainte de ataca pe cineva, e bine sa te informezi, fiindca altfel, risti sa faci rau unor oameni care nu au nicio vina. Eu nu te cunosc personal, dar, daca citesti fantasy/sf, inseamna ca esti un om deschis la minte. Aceasta neintelegere m-a intristat si ma gandesc sa citesc si eu Instrumente Mortale, doar ca sa vad despre ce e vorba.

    • Sincer am fost la un pas de a o cumpăra… obișnuiesc să-mi cumpăr cărțile pe care le citesc, fie electronic sau pe hârtie, în semn de respect pentru autor. Dar după ce am citit multele recenzii găsite pe net, am renunțat să mai cumpăr/citesc cartea dvs. întrucât este (conform rezumatului editurii și recenziilor), mult, mult prea apropiată de seria menționată de mine.
      Dacă doriți vă împrumut volumele scrise de Cassandra Clare cu drag.

  • Să citești sinopsisul de pe coperta 4, sau descrierea de pe site, nu se cheamă că ai citit cartea. Știi, trebuie să faci o chestie ciudată și enervantă, anume să răsfoiești paginile, una după alta.
    Titlurile despre care vorbești n-au nicio legătură.
    E ca și cum ai zice că dacă Stoker a scris despre vampiri, orice altcineva o mai face îl copiază pe faimosul scriitor.

    • Ah! Asta cu răsfoitul paginilor îmi scăpase… nu știu cum de nu m-am prins până acum cum se folosește o carte. Atunci când citești (și citești zic eu destul de mult), ajungi să îți faci o idee din recenzii (pe care le citesc de asemenea), din editoriale, din toate părțile care ar putea interveni în promovarea unei cărți. Am prostul, ciudatul, enervantul obicei de a citi chiar și casetele tehnice și notele de subsol.
      Dacă mă apuc eu acum și scriu o carte despre un vampir din Transilvania pe care-l cheamă Gheorghe și care seamănă incredibil de bine cu Leslie Nielsen o să îmi lauzi cumva talentul?

      • Dacă ești băiat inteligent (văd că ți-ai pus un creier deasupra logo-ului numelui, asta ca nu cumva să dai peste unul mai tare de cap și să nu priceapă ce bombat e IQ-ul matale), o să-ți dai seama de răspuns.

        • Ești tare! O să te pun pe lista celor care vor primi cartea “cu autograf” 😀
          Acum, lăsând gluma la o parte, nu ți se pare că te umfli puțin cam tare în pene?
          În comentariul trecut îmi recomandai să învăț să citesc, acum ai deja opinii legate de IQ-ul meu… vorbind de “șabloane” aduci cu versiunea 2.0 a activiștilor din perioada anilor ’80 (care atunci când nu aveau ce zice, dar trebuiau să aibă ultimul cuvânt urlau cât îi țineau plămânii: “Curvă-i mă-ta!”), numiți azi postaci de partid, foarte des întâlniți prin online-ul autohton (exprimarea s-a mai schimbat, ideea însă, a rămas aceeași).
          Am abut curiozitatea să apelez la prietenul google… am reușit cel puțin să înțeleg de unde vine înverșunarea… Publicați la aceeași editură 🙂

  • Instrumente mortale (din ce am citit pe internet) e o carte cu si despre adolescenti. Romanul Ingerul Intunecat este un fantasy-romance (mai mult romance, decat fantasy), iar personajul masculin are in jur de patruzeci de ani.
    Sincer, sursa mea de inspiratie a fost Biblia si povestioara cu ingerii pazitori (probabil ca asta a fost si sursa de inspiratie a doamnei Clare, precum si a multor altor autori). Dar m-am linistit, tocmai am citit ca si Cassandra a fost acuzata ca l-a copiat pe faimosul Harry Potter 🙂
    S-au scris milioane de carti pe lumea asta; e normal sa apara unele coincidente/asemanari, poate si din cauza surselor comune de inspiratie care constau in legende, religia anumitor popoare, basme.
    Cat despre recenziile pe care le-ai citit, n-ai cum sa tragi concluzii luandu-te dupa ele. Acele recenzii prezinta punctul de vedere al celui care le-a scris. Oamenii sunt subiectivi, fiecare analizeaza lucrurile din propriul unghi, care s-ar putea sa fie diferit de cel al autorului. Am auzit o multime de opinii; unii spun ca e alba, altii ca e neagra. Eu cred ca e mult mai bine sa citesti cartile cu mintea deschisa, fara a cauta asemanari cu romanul x sau y. Daca te-apuci sa faci comparatii, nu ajungi nicaieri – Instrumente Mortale se transforma in Harry Potter, Hunger Games in Battle Royale, Divergent in Hunger Games, Domnisoara Christina in Dracula. Si mai pot sa dau o suta de exemple. Hai sa nu ne repezim la gatul autorilor si sa-i jignim.

    • Instrumente mortale este o carte în care personajele principale (pozitive) sunt adolescenți.
      Ei luptă împotriva (în primele volume cel puțin) lui Valentine – un fost vânător de demoni, tatăl adoptiv și biologic al unora dintre adolescenți. În poveste sunt implicați magicieni, spirite ale naturii, vampiri și bineînțeles pe partea cealaltă – demonii. Povestea nu este neapărat una pentru adolescenți însă.
      M-am gândit la un joc 🙂 eu până la sfârșitul anului citesc cartea dvs. (sper ca cei de la editură să fie de acord să mi-o vândă :D)
      Dacă după ce urmez sfatul prietenei dumneavoastră cea cu tastatura în formă de brici 🙂 Theo Anghel și reușesc să depun efortul de a da pagină după pagină și la final îmi pare doar coincidență… promit că vă promovez cartea aici pe blog, dar și pe alte site-uri… cum ar fi de exemplu http://www.citatulzilei.org – inclusiv în secțiunea “Recomandarea lunii”. Iar fragmentul… îl pun inclusiv în promovare pe FB… o săptămână de boost :).
      În schimb, dacă nu reușesc să îmi schimb părerea despre carte, dați un ceai împreună cu colega dumneavoastră. Ca să mă dau cu IQ bombat întreb amu’ ca ‘ăl deșteptu’: “Achiesați?”

  • Am citit si eu primul volum al seriei Instrumente Mortale. Nu exista decat niste asemanari vagi. E o nebunie toata povestea asta, nu-mi vine sa cred! :)) Cassandra are cu totul alt stil…
    As vrea sa te pui in locul meu. Ma intreb cum te-ai simti daca te-ai chinui sa scrii o carte, iar cineva te-ar acuza pe nedrept ca ai copiat un roman pe care nici macar nu l-ai citit. Si te-ar mai si jigni pe blogul lui… Cat despre oferta dumitale, esti liber sa faci ce-ti dicteaza inima si constiinta. Eu nu am de gand sa ma tiganesc pe bloguri.

  • Pingback: De la Crăciun la Paște, așa încet, bătrânește |

Leave a Reply