Prima bicicleală pe 2010

Pentru că deja trecuse o lună de când nu am mai pedalat, ieri, am ieșit la o plimbare prin oraș călare pe bicicletă.

Aveam în cap destul de proaspete recomandările citite pe ciclism.ro, dar, știți cum e… teoria ca teoria… praftica ne omoară… Așa că până să ies la strada principală am avut ocazia să testez mersul prin zăpadă afânată, pe zăpada bătătorită și pe șleaurile făcute de mașini. Interesantă senzație, primul lucru pe care l-am învățat a fost să îmi înving instinctul de a frâna.

După ce am ieșit pe străzile fără zăpadă, pot spune că singurul incovenient rămâne mizeria… zăpada amestecată cu soluția de deszăpezire sare peste toate aripile de protecție și pătează. De cele -13 grade Celsius nu prea am fost impresionat, fiind echipat destul de bine, dacă nu m-ar fi usturat ochii spre sfârșitul plimbării nu aș fi crezut că e așa de frig afară.

Până la Sala Palatului și înapoi în Vitan, am avut grijă să găsesc apa în aproape toate stările ei de agregare:). Cel mai frumos a fost pe o porțiune cu gheață “oglindă” unde era să îmi iau și o căzătură, pentru că m-am încăpățânat să îmi testez frânele pe gheață.

Micul meu Panzer, “Mărțulica” s-a comportat onorabil, nu am ce-i reproșa, chiar, mult peste așteptările mele pot zice cu mâna pe inimă.

24012010100

Pe drumul de întoarcere am și “spălat-o” cu zăpadă 🙂

24012010105

Abia aștept să se mai domolească puțin gerul, și să revin din nou la mersul zilnic, pentru că tare îmi mai lipsește… mersul cu mașina încă nu e o opțiune bună în orașul ăsta, iar de metrou, m-am cam săturat – am constatat ieri că și pe vremea asta, mergând cu atenție sporită și viteza clar inferioară celei obișnuite, am parcurs distanța casă-birou în aceeași perioadă de timp.

Tot după plimbarea de ieri, am început să mă gândesc serios să renunț la furca cu amortizor. Ieri, din cauza frigului spre sfârșitul plimbării devenise foarte rigidă, iar senzația a fost chiar interesantă, manevrabilitatea mi s-a părut a fi mai bună și controlul mult mai ok, confortul oferit de amortizor fiind după mine un factor neimportant. Dacă iau în calcul și faptul că furca are aproape 1/4 din greutatea bicicletei, tare mi se arată să pun una fixă. Pe unde o să merg eu cu bicicleta, nu cred că se va cere imperativ o furcă cu amortizor, cel puțin nu în perioada următoare.

Ca recomandări după această plimbare – evitați zonele din apropierea bordurii – în locurile în care nu au trecut mașinile și nu a bătut deloc soarele, se formează polei. Foarte mare atenție trebuie acordată gâlmelor de gheață de pe șosea, pentru că pot dezechilibra biciclistul. Folosirea frânelor trebuie evitată mai mult ca oricând. Pe porțiunile de drum liber, pe asfalt, dacă ați rulat prin zăpadă, frânați ușor, pentru a mai curăța saboții (în cazul în care aveți așa ceva, la frâne pe disc nu îmi pot da cu părerea).  Foarte improtantă este dozarea resurselor. Nu faceți sprinturi unde nu sunt necesare, datorită frigului o să obosiți mai repede și e bine să vă dozați efortul astfel încăt să puteți menține același ritm și pe drumul de întoarcere.

Mergeți încet. Nu vreți să transpirați… și nu zic asta din motive estetice.

Încercați să stați cât mai puțin pe loc. Dacă vă întâlniți cu prietenii și aveți chef de vorbă, ședințe foto etc. intrați în vreun bar… un ceai/ciocolată/cafea calde, după preferințe sunt binevenite.

Nu consumați alcool…. “Încălzitoarele” vă vor obosi mai repede.

Nu în ultimul rând – echipațivă cât mai corect. Fiecare individ suportă frigul în mod diferit, nu există o regulă…. nu e bine nici să vă îmbrăcați foarte gros și să transpirați în primele minute, nici să pedalați de frig…

Ultima recomandare – fiți mai atenți la mașini decât sunteți în mod normal. Mașinile frânează mai greu, șoferii sunt mai obosiți de lumina reflectată de zăpadă, iar exemplele pot continua.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge