Nu știu ce are în cap ăla care-i scrie textele lui Obama, dar de departe e genial tipul.
Citeam azi declarația făcută la primirea (deja prea contestată) premiului Nobel:
“Change will not come if we wait for some other person or some other time. We are the ones we’ve been waiting for. We are the change that we seek.” Adicătălea: “Schimbarea nu va veni dacă așteptăm după altă persoană sau altă perioadă. Noi suntem cei după care am așteptat. Noi suntem schimbarea pe care o căutăm”
Trei fraze doar, dar trei fraze care spun atât de mult. Îndemnul la căutarea proprie și la acțiune. Fiecare așa cum poate. Fiecare așa cum gândește. Suficient au luat alții deciziile pentru noi atâta timp. Pentru astea și merită acest premiu Nobel. Ce bine ar fi ca aceste fraze să fie în mintea fiecărui român la alegerile de luna viitoare…
Cum s-ar schimba viața fiecăruia dintre noi dacă am renunța să așteptăm de la alții să decidă pentru noi și am zice “STOP eu nu mai vreau să continui așa! De acum facem cum vreau EU!” Dacă am renunța să devenim acei roboței subjugați unei societăți care ne învață doar să consumăm mai mult decât avem nevoie, că trebuie să avem mai mult decât ne trebuie și trebuie să ascultăm umili de o mână de oameni care nu ne reprezintă interesele ci doar la rândul lor consumă și caută să aibă mai mult decât pot consuma vreodată?
Dăm întotdeauna vina pe sistem, pe evenimentele din jur, pe vremea de afară și întotdeauna vom găsi motive care să ascundă lenea, lașitatea și frica. Dau un singur exemplu și apoi închiei…. La un moment dat, un amic mi se plângea că iar s-a scumpit benzina și cum limuzina sa consumă nu glumă, i s-au ridicat costurile foarte tare. L-am întrebat atunci de ce nu își ia o mașină mai mică, sau de ce nu renunță la ea de tot, ținând cont că el locuiește la mai puțin de 500m de sediul firmei sale, iar acolo are câteva mașini cu care s-ar putea deplasa. Răspunsul său a fost unul foarte sincer… “Da, ai dreptate, dar m-am învățat eu așa mai comod, nu pot să mai merg atât pe jos. Și apoi, dacă merg atât pe jos, transpir, și nu pot apărea așa la birou.” Menționez că omul nu are cine știe ce întâlniri de afaceri sau ieșiri prea multe în cursul zilei.
Asta a ajuns să definească modul de viață al românului. Să am cu ce mă da eu șmecher…. Și să vină alții să curețe mizeria din țara asta că e sub nivelul meu să mă implic.
Leave a Reply