Archives

Știri cu și despre mașini.

În ultimele două săptămâni am tot văzut tiluri ale știrilor cu și despre mașini atât la noi cât și prin alte părți.
Singura diferență este că dacă știrile externe prezintă soluții, la noi se plâng de probleme.

Astfel am aflat despre proiectele Uniunii Europene care prevăd interzicerea mașinilor în marile orașe până în 2050. Da, pare departe tare… însă istoria a dovedit că planurile pe termen lung au avut întotdeauna succes, iar cele pe termen mediu și scurt, dacă n-au fost făcute ca pași intermediari pentru scopul planului pe termen lung… au fost sortite eșecului.

Foto: The Telegraph

Începuturile se văd deja, Londra și-a definit deja pașii, astfel că până în 2020 mașinile care nu respectă normele EU4/EU6 (benzină/diesel) nu vor mai avea acces în centrul orașului. Apoi, până în 2033 se va interzice accesul total al mașinilor în zona centrală a marilor orașe din Marea Britanie.

Deja proiectul “Bike to work“, prin care fiecare companie care cheltuie 1000 de lire per angajat cumpărându-i biciclete și echipament beneficiază de reduceri ale taxelor, pe de-o parte și reducerile de impozit pentru achizițiile de biciclete și echipament aplicate cetățeanului pe de altă parte – și-au dovedit succesul în ultimii 4 ani, programul fiind deja aplicat și în Irlanda.

Franța, deși inițial a încercat să întârzie punerea în practică a recomandărilor UE în acestă privință, a impus recent circulația alternativă în Paris (da, parcă văd știrile la noi în cazul în care s-ar aplica o astfel de măsură: Apocalipsa!, Ca pe vremea lui Ceaușescu!…. Băsescu e de vină (latrina3), etc.). Iar măsurile pentru creșterea siguranței cicliștilor în trafic (proiect de prin 2008) vor avea categoria lor separată prevăzută în bugetele locale până în 2020.
Am avut ocazia să văd la emisiunile de știri de pe la ei că în prima zi de când a intrat în vigoare restricția de circulație, au fost date peste 4000 de amenzi în primele 12 ore. Câte amenzi s-ar fi dat în București dacă (prin proporție) ar fi amenda de doar 20 de lei? (întrebare retorică, știu).

Despre Olanda sau țările scandinave, nu are rost să vorbim, ele fiind cu probabil 50 de ani înaintea tuturor prin infrastructură și educație.

Și, ușor, ușor ajungem la România noastră. Știrea zilei – 2 milioane de maşini pe 200.000 de locuri de parcare.

Devenită junkyardul Europei cu o singură ocupație a politicului românesc, aceea de a-și păstra electoraul său semi-analfabet (statistica spune că electoratul PSD de exemplu are în medie 8 clase…) țară noastră e condusă spre sufocarea totală.

Articole care arată de exemplu că Bucureștiul este cel mai poluat oraș din Europa, studiile arătând că aerul de aici e atât de rău încât reduce cu 2 ani speranța de viață a locuitorilor (pe lângă cei 20 ani pe care îi mănâncă PSD-ul) – nu sunt preluate de nici o televiziune sau agenție de știri.

Cât despre propuneri de soluții pentru planul Uniunii de care vorbeam la început… cine are timp de astea… Iar Europa e undeva departe, “ce ne pasă nouă de ce fac ăia dacă nouă nu ne iese nimic…. și asta repede?”

Da, până la urmă, statul român nu are nici o vină… pentru că statul român nu e o entitate numită de Dumnezeu… e rezultatul alegerilor poporului român. Avem conducătorii pe care-i numim, avem conducătorii pe care îi merităm.

“Handle Like Eggs”, pentru că nu toți avem coaja tare.

“Handle Like Eggs” este un film despre siguranța rutieră și face parte dintr-o campanie a administrației londoneze (The City of London Corporation), campanie care încearcă să îmbunătățească relațiiile dintre participanții la trafic din Londra.

Sunt mulți cei care, atunci când vine vorba de măsuri pentru sprijinirea și încurajarea mersului pe bicicletă în România (în general) și în București în special, dau ca exemplu (într-o ordine aleatoare), Germania, Olanda, Danemarca sau Franța.

Personal însă, consider că nu putem să ne uităm la aceste țări și la metodele prin care s-a ajuns la procentele cu care ni se iau ochii… pentru că în aceste țări educația a început de multe generații. Când noi încă ne miram de Coana Mița, nemții începeau să-și pună problema cum să facă pentru a proteja mijloacele de transport mai lente de cele mai rapide și aduceau conceptul benzilor separate pentru anumite mijloace de transport.

La noi încă bicicleta e “pentru copii”, “pentru mers în parc”, etc. (lista clișeelor e foarte lungă).

Dar, să revenim la Londra.

Ei bine, după mine, Londra este exemplul cel mai bun (sau ar trebui să fie) atât pentru administrația (noastră) locală, cât și pentru diversele organizații implicate în promovarea bicicletei ca mijloc de transport.

Spun asta pentru că Londra este probabil orașul cu cel mai rapid și mai promițător program de “adopție” a bicicletei.

Acum mai puțin de 10 ani, Londra (ca trafic) nu diferea prea mult de București. Nici ca mentalitate (legată de biciclete) nu era poate cu mult peste noi.

Acum, cu ajutorul taxelor de congestie și al campaniilor prin care firmele care își încurajează angajații să folosească bicicleta pentru a veni la muncă beneficiază de scutiri de taxe, numărul bicicliștilor din Londra crește de la un an la altul.

Nu în ultimul rând, datorită acestor campanii ciclismul a avut de câștigat, plaja de selecție s-a lărgit și iată că de doi ani britanicii oferă pe lângă MAMILs și cicliști de elită care se impun în marile tururi.

Revenind la Handle Like Eggs, acesta probabil nu este unul din cele mai bune filme pe care le-am văzut, nu vorbește de gropile din oraș, nu vorbește de furturi dar, este un exemplu de acțiune a administrației londoneze pentru sprijinirea bicicliștilor.

Cât timp va trece până vom vedea astfel de inițiative și din partea administrației bucureștene?

© 2009-2019 Alex. Burlacu
%d bloggers like this: