Viața e ca o carte, începi să o citești, apoi pe masură ce te prinde, citești capitol după capitol, pagină cu pagină până când, ajungi de pierzi șirul capitolelor, al paginilor și când crezi ca ai intrat în pielea tuturor personajelor… constați că s-a terminat.
Din fundul gândirii… Sau la ce mă gândesc duminică seara
by
Tags:
Leave a Reply