Archives

10 motive pentru a nu merge cu bicicleta la serviciu

În ultimii… (cred că) 4 ani, am folosit bicicleta pentru a merge la muncă, în medie vreo 9 luni pe an. Recunosc, mi-e lene iarna să o spăl în fiecare zi de minunăţia de zăpadă (combinată cu jeg şi soluţia aia care ar trebui să nu lase drumurile să îngheţe), la culoarea oraşului nostru minunat, astfel că prefer să merg cu metroul în perioadele de maximă împuţiciune a Bucureştiului.

Dar mi s-a spus de multe ori (“BĂĂĂ”) Bucureştiul nu e România! Astfel că n-am pretenţia că ceea ce am păţit eu în ultimii ani se poate întâmpla şi în alte oraşe din România.

Foto © Bicla.ro

Dar, deşi eu am ales să-mi dau fundul jos din maşină, acest lucru nu ţi-l recomand şi ţie cititorule din (cel puţin) 10 motive:

1 – Este mult prea periculos

Eşti conştient că din momentul în care ai ieşit pe stradă eşti o ţintă în mişcare pentru toţi şoferii da? Cine te protejează? Combinaţia aia dubioasă de polistiren şi plastic, groasă de 2 cm de-i zice cască? Fii serios omule! Eşti mult mai bine protejat în cutia de conserve numită maşină, cu airbag-uri şi geamuri groase. Ce? Ai auzit de cineva să moară-n maşină?

2 – Nu poţi ajunge la birou transpirat şi împuţit

Îţi dai seama că ajungi să provoci aceeaşi reacţie ca ăla din reclama cu peştii morţi? Cum să intri în birou transpirat? E clar doar pentru toată lumea că singura metodă de a îndepărta transpiraţia de după exerciţii fizice (şi crede-mă, mersul pe bicicletă este maxim de exerciţiu fizic) ai nevoie de o baie cu spumă de cel puţin 30 minute. Sau hai, treacă, doar eşti o persoană activă – un duş de 10 minute ar ajuta parţial. Apoi, nu dă bine deloc să ai în birou/dulap/sertar un deodorant solid, nişte şerveţele umede şi/sau eventual un prosop.
De câte ori vor trece pe lângă biroul tău, colegii tăi te vor întreba “Giculeee ai venit cu bicla la muncă sau ai sub masă vreo pisică moartă?”

3 – Nu poţi merge fără cască însă aceasta îţi deranjează freza

În secolul XXI majoritatea uneltelor de aşezat părul (numite în trecut pieptene au un senzor de proximitate care nu permite folosirea acestui device în afara băii personale sau a frizeriilor acreditate. Nu mai spun că freza oricărui om este o operă de artă, care nu poate fi stricată înainte de a fi apreciată de un număr considerabil de persoane. Nu poţi face aşa de mulţi oameni nefericiţi din cauza …. căştii ăleia stupide. Apoi fără ea, nu poţi să ieşi din casă/birou atunci când eşti cu bicicleta după tine.

4 – Nu poţi merge la cravată/costum/fustă la muncă pe bicicletă

Un gentleman îşi pune cravata la gât imediat după ce s-a spălat pe dinţi şi nu o mai dă jos decât atunci când deja şi-a îmbrăcat pijamalele. Cine nu crede să caute pe găgâl. Pe bicicletă costumul ţi se va umple de praf, de transpiraţie şi se va şifona. De fapt, singurul mod de a păstra costumul într-o condiţie acceptabilă până ajungi la birou este să-ţi aşezi spatele cu sacoul pe spătarul scaunului de la maşină, iar pantalonii să-i aranjezi pe tot scaunul, ştiut fiind faptul că tapiţeria auto are un rol de protecţie a pantalonilor. În cazul fustelor, lucrurile se complică şi toată lumea ştie că nu se poate merge pe bicicletă îmbrăcată în fustă. Apoi, o fustă cool trebuie neapărat însoţită de o pereche de pantofi cu toc. Şi aceştia nu au nimic în comun cu bicicleta.

5 – Traseul de acasă la birou este sinucidere curată pe bicicletă

Am zis doar de la primul punct. Mersul pe bicicletă e periculos! Dar să mergi prin Bucureşti, fără piste, fără garduri delimitatoare sau măcar fără nişte borduri… e sinucidere curată. Apoi, n-are rost să pierzi preţiosul tău timp orientându-te după nişte străduţe mai puţin circulate (că te mănâncă maidanezii) sau să cauţi străzi pe care se merge mai încet. Pierdere de timp… iar timpul înseamnă bani.

6 – Ce te faci dacă plouă?

Ploaia este duşmanul cel mai mare al biciclistului. Nimic nu se compară cu ea. Apare când îţi doreşti mai puţin, precedată şi/sau urmată de cele mai multe ori de vânt (din faţă, indiferent de direcţia ta de mers – vântul îşi va schimba direcţia în funcţie de poziţia bicicletei tale). Nu poţi ajunge la birou ca un câine plouat, doar trăim într-o lume civilizată. Singurul comportament acceptabil este să fugi cu umbrela sau mapa de şedinţă deasupra capului cei 10 metri până la maşină. Atât şi nimic altceva. Apoi cum vezi prin ploaie fără ştergătoare şi dezaburitoare?
Şi ce? doar n-o să cari după tine în rucsac un fâş şi/sau nişte suprapantaloni doar aşa, ca să te afli în treabă că a anunţat Busu (enervant om… din ce în ce mai des nimereşte cu prognoza aia a lui). Până la urmă mergi la muncă nu în drumeţie nu?

7 – Trabuie să mergi la sală înainte/după program

Cum să cari pe bicicletă geanta de sală? Sau, mai rău, cum să-ţi bagi într-un rucsăcel hainele de sală? Să se şifoneze?
Apoi, cum ar fi ca după ce mergi cu bicla la muncă, apoi la sală (sau invers) să mai bagi 45 de minute pe bicicleta de spinning (sau pe cea staţionară) şi apoi iar pe bicicletă??? Da’ ce? Eşti Lance Armstrong????

8 – Ar trebui să-ţi schimbi programul

Cum să renunţi la cele 45-60 minute petrecute în trafic pentru a parcurge 3-5 km?
Cum îţi mai verşi nervii şi te încarci cu energie pentru o zi de muncă dacă nu înjuri şi claxonezi? Apoi, când îţi mai aşezi freza, când te mai fardezi, dai cu ruj etc? Cum poţi să-ţi începi ziua dacă nu ascultând farsele lu’ Buzdugan de dimineaţă? Cum mai interacţionezi cu cei din jurul tău de pe drum?

9 – Nu ai bicicleta potrivită

Nu ai decât un Bianchi Oltre şi un 29’er. Cu astea nu ai cum să mergi la muncă. Unde o laşi? Dacă le murdăreşti pe drum? Nu se poate. Apoi, chiar nu merită să investeşti încă 2-3000 de euro într-o bicicletă de oraş/cross/trecking doar ca să mergi la muncă. Doar n-o să mergi ca ţăranii ăia de-i vezi pe drum pe bicle la mâna a doua, vechituri care nu arată deloc bine şi cu care n-ai putea intra în birou.

10 – Imaginea înainte de toate

Dacă nu te-au convins toate cele de mai sus, gândeşte-te la impactul pe care-l va avea asupra imaginii tale personale să vii la birou cu bicicleta.
Cum să-ţi laşi maşina acasă? Da’ ce? Eşti sărac? N-ai bani de benzină şi parcare? Hai dom’le termină cu prostiile. Doar ţăranii, hipstării şi rocării ăia împuţiti pot face asta. Dacă citeşti asta, eşti om serios… nu te poţi compara cu ăştia.

Sper că cele 10 motive de mai sus te-au convins. NU trebuie sub nici o formă să mergi cu bicicleta la muncă. Este mult mai sigur, mai comod şi mai frumos să conduci cei (în medie la nivelul întregii Europe, poate mai puţin în România-Bucureşti) 7 km până la birou.

Maşina este mult mai sigură, mai sănătoasă şi mai economică.
Bicicleta e pentru copii şi pentru ăia de i-am enumerat la punctul 10.

Apoi, nu uita, e şi aşa plin oraşul de maşini, ce rost are să mai încurci şi tu traficul mergând cu bicicleta? Doar aşa ca să te înjure şoferii?

Conduci ca să muncești sau muncești ca să conduci?

Citind deunăzi articolul lui James Schwartz de pe Urban Country am aflat că în medie un american muncește două ore în fiecare zi pentru a-și acoperi cheltuielile cu mașina, față de patru minute cât trebuie să muncească același american care-și ia o bicicletă medie (calculată de autor la 1500 dolari).

Și calculele nu se opresc aici – economia făcută de cel care optează pentru utilizarea bicicletei pentru a merge la muncă este de 11000 de dolari pe an (calculând la o medie de 22 dolari/oră, salariul mediu în State).

Foto © The Urban Country Bicycle Blog

Articolul este plin de comparații și calcule făcute pentru SUA și Canada, iar eu unul sunt convins că vor fi mulți cei care vor spune că e nerelevant pentru România.

Cu toate astea, dacă facem un calcul doar la timpul câștigat… eu unu’, din exemplul personal știu că am câștigat două ore în fiecare zi, renunțând la mașină pe traseul Vitan – Sala Palatului. Nu am avut curiozitatea să calculez și economia din portofel, deși dacă calculez doar cele 200 lei economisite din costul parcării la Sala Palatului (10 lei pe zi timp de 5 zile)… tot îmi iese o economie de 2400 lei pe an.

Ca să evit efortul de a șterge comentariile cu înjurături, repet – Am mașină (am rămas la o mașină după ce am reînceput să pedalez) și-mi place să conduc. Dar nu suport să stau în mașină și să aștept ca la fiecare 5 minute să înaintez doi metri… și iar să aștept… Nu suport să pierd timp aiurea. De asta am înlocuit mașina cu bicicleta pentru mersul la birou.

Și ca să repet întrebarea din titlu… voi munciți ca să conduceți sau conduceți ca să munciți?

© 2009-2019 Alex. Burlacu
%d bloggers like this: