Archives

Osama ucis de Obama… poate de Bruce Willis

Nu știu de ce, dar mă așteptam cumva la tot spectacolul acesta care a început de duminică. Poate pentru că tocmai apăruseră ceva telegrame Wikileaks pe tema “asigurărilor” lui Osama? Poate pentru că eram curios să văd de câte ori va mai fi înviat Osama și Al Quaeda de către americani exact atunci când economia lor se duce la vale… dar, mă așteptam.

Pentru cei care nu au văzut pozele cu Osama mort încă de anul trecut… sau cei care îi cred pe americani că-s falsuri… iaca o înregistrare a unui interviu din 2007, interviu realizat de David Frost de la Al-Jazeera cu Benazi Bhutto (fost prim-ministru al Pakistanului). Celor care n-au răbdare să urmărească întreaga înregistrare, le recomand să meargă direct la 2:15.

Ulterior s-a încercat, la cererea administrației americane, obținerea unei declarații prin care să retracteze/corecteze cele spuse, iar cei de la BBC au cenzurat materialul și au încercat să-l facă pierdut, dar cum după doar câteva luni doamna Bhutto, materialul a reapărut pe internet și s-a spus că oricum nu mai contează…

Iată și una din pozele despre care vorbeam:

Așa că aștept să se termine circul, să apară filmele în care eroii americani îl vor asasina din toate pozițiile pe Osama… și poate un Die Hard X în care chiar Bruce Willis îi fa da lovitura de grație “teroristului”.

 

BTW. – și-a pus cineva problema cum poate cineva să conducă cea mai mare și mai vastă organizație din lume dintr-o clădire fără internet, telefon și relații cu exteriorul, doar prin două persoane? Ținând cont că această organizație se zice că ar acționa pe bază de celule independente, fiecare având un creier propriu?

Conducerea prin exemplul propriu

Încep, ușor, ușor să devin fan Obama… Astăzi, din blog în blog și din legătură-n legătură, ajug pe site la Casa Albă. Unde, în zona comunicatelor de presă găsesc un ordin executiv, adresat conducerii Federale. Asta e ca o ordonanță dată de gurvernu’ nostru. Ei bine, din acest ordin, citez aici:

“The Executive Order requires Federal agencies to set a 2020 greenhouse gas emissions reduction target within 90 days; increase energy efficiency; reduce fleet petroleum consumption; conserve water; reduce waste; support sustainable communities; and leverage Federal purchasing power to promote environmentally-responsible products and technologies.”

“As the largest consumer of energy in the U.S. economy, the Federal government can and should lead by example when it comes to creating innovative ways to reduce greenhouse gas emissions, increase energy efficiency, conserve water, reduce waste, and use environmentally-responsible products and technologies,” said President Obama. “This Executive Order builds on the momentum of the Recovery Act to help create a clean energy economy and demonstrates the Federal government’s commitment, over and above what is already being done, to reducing emissions and saving money.”

Asta, înseamnă că, nenea Obama, continuă să arate celor din jurul său, prin exemplul propriu cum se face treaba. Ca să zic așa ăsta este un “Yes! We can!” pe teme ecologice.

După ce am citit tot ordinul, nu am putut să nu simt iarăși acea silă care o simte orice român când își aduce aminte de cei care ne conduc pe noi, silă față de toți, de la ultima femeie de serviciu de la Casa Popo. până la băselu’.

De fapt, și în România funcționează puterea exemplului, așa am ajuns o țară manelizată, o țară plină de frustrați handicapați care-și zic șmecheri, unii chiar cu doi sau trei de “șm”. Dar, n-are rost să îmi stric seara, rămâne să sper că odată și odată se va termina cu șmecheria asta și în .ro.

Schimbarea-i în noi

Nu știu ce are în cap ăla care-i scrie textele lui Obama, dar de departe e genial tipul.

Citeam azi declarația făcută la primirea (deja prea contestată)  premiului Nobel:

“Change will not come if we wait for some other person or some other time. We are the ones we’ve been waiting for. We are the change that we seek.” Adicătălea: “Schimbarea nu va veni dacă așteptăm după altă persoană sau altă perioadă. Noi suntem cei după care am așteptat. Noi suntem schimbarea pe care o căutăm”

Trei fraze doar, dar trei fraze care spun atât de mult. Îndemnul la căutarea proprie și la acțiune. Fiecare așa cum poate. Fiecare așa cum gândește. Suficient au luat alții deciziile pentru noi atâta timp. Pentru astea și merită acest premiu Nobel. Ce bine ar fi ca aceste fraze să fie în mintea fiecărui român la alegerile de luna viitoare…

Cum s-ar schimba viața fiecăruia dintre noi dacă am renunța să așteptăm de la alții să decidă pentru noi și am zice “STOP eu nu mai vreau să continui așa! De acum facem cum vreau EU!” Dacă am renunța să devenim acei roboței subjugați unei societăți care ne învață doar să consumăm mai mult decât avem nevoie, că trebuie să avem mai mult decât ne trebuie și trebuie să ascultăm umili de o mână de oameni care nu ne reprezintă interesele ci doar la rândul lor consumă și caută să aibă mai mult decât pot consuma vreodată?

Dăm întotdeauna vina pe sistem, pe evenimentele din jur, pe vremea de afară și întotdeauna vom găsi motive care să ascundă lenea, lașitatea și frica. Dau un singur exemplu și apoi închiei…. La un moment dat, un amic mi se plângea că iar s-a scumpit benzina și cum limuzina sa consumă nu glumă, i s-au ridicat costurile foarte tare. L-am întrebat atunci de ce nu își ia o mașină mai mică, sau de ce nu renunță la ea de tot, ținând cont că el locuiește la mai puțin de 500m de sediul firmei sale, iar acolo are câteva mașini cu care s-ar putea deplasa. Răspunsul său a fost unul foarte sincer… “Da, ai dreptate, dar m-am învățat eu așa mai comod, nu pot să mai merg atât pe jos. Și apoi, dacă merg atât pe jos, transpir, și nu pot apărea așa la birou.”  Menționez că omul nu are cine știe ce întâlniri de afaceri sau ieșiri prea multe în cursul zilei.

Asta a ajuns să definească modul de viață al românului.  Să am cu ce mă da eu șmecher…. Și să vină alții să curețe mizeria din țara asta că e sub nivelul meu să mă implic.

O paralelă interesantă

Citind azi diverse știri, am văzut un link spre o declarație mai veche a lui Barack Obama, și lăsând la o parte faptul că mie personal îmi place ideea, nu am putut să nu mă gândesc la o declarație asemanătoare a unui predecesor al său, nimeni altul decât JFK.

În ordinea cronologică (sau cum zicea un amic de-al meu, “În ordinea înmormântării”):

JFK:  “Don’t ask what the country can do for you, ask what you can do for your country” (“Nu te întreba ce face țara pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru țară.”)

Barack Obama: ”Change will not come if we wait for some other person or some other time. We are the ones we’ve been waiting for. We are the change that we seek” (Schimbarea nu va veni dacă așteptăm o altă persoană sau un alt timp să o facă. Noi suntem cei pe care ii așteptam. Noi suntem schimbarea pe care o căutăm.”)

Acuma, sincer, mulți l-au văzut pe Obama ca fiind noul JFK, însă tare mai îmi seamănă asta ca mișcare de marketing…

Lăsând însă la o parte orice alte speculații, ambii s-au dovedit a fi niște vizionari, doar că poate prea devreme pentru a ști să se facă înțeleși de cei din jurul lor. Revenind în zilele noastre, scăderea de 10% a popularității lui Obama, mi se pare totuși prea mare. Nu pot să cred, că in 2009, mai sunt oameni care cred că un singur om poate face din rahat, bici, iar apoi să mai și pleznească. Pentru că aceia care se așteptau ca simpla alegere a unui alt președinte va opri falimentul unui sistem economic…. sunt după mine corijenți la grupa mijlocie de la grădiniță.

Și recitind de câteva ori mesajul lui Obama… stau și mă întreb așa, ca prostul…. în Românica noastră, în care senzația de deja-vu mă însoțește de câteva luni bune încoace –  (de la ultimele alegeri, în care P.C.R-1 sub numele de cod P.S.D. a prins iarăși aripi), încât am ajuns să mă gândesc cum o să ajung la muncă dacă vin iarăși minerii (tot ăia îmbrăcați frumos la Buftea) și de câte ori mă duc la cumpăraturi constat că puterea mea de cumpărare a revenit la nivelul anilor ’90 deși salariul meu este teoretic de mult mai multe ori mai mare – este cineva oare pregătit pentru vreo schimbare??? Există vreo șansă, cât de mică să scăpam de P.C.R.1, P.C.R.-2 și P.C.R.-3 și de argații lor plătiți doar pentru a simula lupta politică și de a arunca cu căcat unii intr-alții ?

Personal, încep să cred că NU. Tind să cred că în România, nimic nu se va schimba prea curând. Poate doar dacă ne invadează extratereștrii și extermină locuitorii cu mai puțin de 3 neuroni (de ce 3? unu se ocupă de înjurături, unul de ascultat manele și mâncat mici – d-ăia bunii… marca “Moca”, iar al trei-lea ocupat cu functia de reproducere din păcate…)

© 2009-2019 Alex. Burlacu
%d bloggers like this: