Animaniacii serialul cu ale cărui episoade ne trimite Spielberg la culcare

Tati! Mami! Tati! Mami! încep ‘acii!!! Hai cu mine! strigă Alexia la noi într-o seară.

Bineînțeles, noi apelăm la translatorul de “limbă bebelească” – Bianca – “ce vrea să ne zică tată surioara ta?”

“Cum tatii? nu ai înțeles? Încep Animaniacii!”…

Ei bine, așa am ajuns să ne petrecem “ăsta și gata” de din-ainte de culcare în fața televizorului, uitându-ne la Animaniacii, desen animat de la începutul anilor ’90.

0b

Dacă limbajul personajelor nu e întotdeauna potrivit pentru copii, desenele cu cele trei pisi-cățelo-ceva animăluțe – frații Warner, Wakko, Yakko și sora lor, Dot – trei staruri de desene animate din anii 30 care închise în turnul de apă Warner Bros, până în anii 90, când au scăpat – sunt interesante și chiar educative, iar de multe ori din glumele lor se simte ironia fină adresată de nenea Steven Spielberg vedetelor de cinema, de exemplu scena cu Ronald Reagan la psihiatru fiind una genială 🙂

Acest serial a ajuns să ne ajute să ducem fetele la culcare (că băiatul e încă prea mic pentru desene) cu un zâmbet larg pe buze și bineînțeles să avem parte de permanenta discuție “Eu sunt Dot! Ba eu sunt Yakko” până la momentul poveștii de seară din pat.

Noi urmărim episoadele pe Boomerang, unde sunt mare parte din desenele preferate ale fetelor – Animaniacii, Orășelul leneș (Alexia în zilele astea este în perioada Sportacus), Garfield Show, Tom și Jerry (probabil desene animate fără vârstă) și nu în ultimul rând Pantera Roz și prietenii.

Leave a comment

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2009-2020 Alex. Burlacu
%d bloggers like this: