Categories
Încearcă! Linux Terminal

Bash-it – un framework cu ajutorul căruia îți poti controla aliasurile și scripturile

Bash-it este un pachet de scripturi și comenzi pentru versiuni ale Bash mai noi de 3.2, pachet făcut de comunitatea Bash și care aduce funcții modificate, teme, aliasuri, auto-completarea comenzilor și multe alte lucruri interesante. De asemenea aduce o serie de unelte pentru dezvoltatori, integrări ale unor comenzi pentru git și multe alte scripturi cu ajutorul cărora îți ușurează munca zilnică.

Cum se instalează Bash-it în sistemele de operare GNU/Linux

Pentru a instala Bash-it se clonează în primul rând repo-ul într-o destinație la alegerea utilizatorului:

$ git clone --depth=1 https://github.com/Bash-it/bash-it.git ~/.bash_it

Odată clonarea încheiată se rulează următoarea comandă pentru instalare (fișierele ~/.bash_profile sau ~/.bashrc – în funcție de sistemul de operare folosit vor fi salvate automat)

$ ~/.bash_it/install.sh

Veți fi întrebat “Would you like to keep your .bashrc and append bash-it templates at the end? [y/N]”, răspundeți după preferință.

Odată instalarea terminată aceasta poate fi verificată cu ajutorul comenzii ls. Fișisrele și directoarele ar trebui să fie afișate.

Cum poate fi modificat Bash-it în Linux

Bash-it poate fi modificat oricând editând fișierul ~/.bashrc.
Pentru a vedea lista aliasurilor, completărilor și modulelor suplimentare instalate și/sau disponibile se pot rula următoarele comenzi (care de asemenea vor indica cum se pot activa și dezactiva):

$ bash-it show aliases
$ bash-it show completions
$ bash-it show plugins

Pentru a vedea ce aliasuri sunt active se folosește următoarea comandă:

$ alias

Toate aliasurile pot fi găsite în directorul aflat aici: $HOME/.bash_it/aliases/ .
De exemplu, să activăm aliasurile pentru apt:

$ bash-it enable alias apt

Reîncărcam apoi Bash-it pentru a vedea rezultatul:

$ bash-it reload
$ alias

Din ce putem vedea, aliasurile pentru apt au fost activate

Mișcarea inversă se face astfel:

$ bash-it disable alias apt
$ bash-it reload

Căile generale sunt următoarele:

Completările pot fi găsite aici – $HOME/.bash_it/completion/
Modulele suplimentare – $HOME/..bash_it/plugins/
Toate elementele activate pot fi găsite în directorul $HOME/.bash_it/enabled .

Cum spuneam la început, Bash-it are oferă și mai mult de 50 de teme, cea implicită fiind bobby. Tema activă poate fi aflată afișând valoarea variabilei env BASH_IT_THEME

echo $BASH_IT_THEME

Temele pot fi găsite în directorul $BASH_IT/themes .

$ ls $BASH_IT/themes

Aceste teme pot fi previzualizate înainte de a fi folosite cu comanda:

$ BASH_PREVIEW=true bash-it reload

Iar aplicarea uneia dintre ele se poate face editând fișierul .bashrc și adăugând următoarea linie (cu numele temei alese):

$ export BASH_IT_THEME='essential'

Salvați apoi fișierul și reîncărcați-l

$ source $HOME/.bashrc

Căutarea de noi plugin-uri, completări sau aliasuri specifice diferitelor limbaje de programare sau medii de dezvoltare poate fi făcută ușor astfel (de exemplu căutăm ceva legat de comenzile pe care le utilizăm frecvent):

$ bash-it search python pip pip3 pipenv
$ bash-it search git

Iar dacă aveți nevoie de ajutor puteți rula comenzile:

$ bash-it help aliases
$ bash-it help completions
$ bash-it help plugins

Orice scripturi, aliasuri etc. adiacente pot fi adăugate în directoarele respective:

aliases/custom.aliases.bash
completion/custom.completion.bash
lib/custom.bash
plugins/custom.plugins.bash
custom/themes//.theme.bash

Pentru a avea întotdeauna cea mai recentă versiune a Bash-it rulați:

$ bash-it update

Iar dacă la un moment dat nu vreți să mai folosiți Bash-it acesta se dezinstalează astfel:

$ cd $BASH_IT
$ ./uninstall.sh

Scriptul uninstall.sh va restaura fișierele de pornire folosite anterior instalării. Odată procesul încheiat directoarele Bash-it pot fi șterse manual.

$ rm -rf $BASH_IT

Mai multe detalii despre cum poate fi folosit Bash-it puteți afla rulând comanda:

$ bash-it help

Pentru mai multe informații puteți accesa pagina de Github https://github.com/Bash-it/bash-it.

Categories
Încearcă! Ubuntu

Instalarea VirtualBox 4.0.4 în Ubuntu 10.10

Versiunea cea mai recentă a VirtualBox aduce, pe lângă noua interfață grafică și o serie de îmbunătățiri funcționale – cum ar fi suportul pentru memorie mai multă de 1,5Gb pentru mașinile virtuale pe 32 biți – dar și un mai bun suport al componentelor hardware de generații mai noi.

Pentru a instala versiunea cea mai recentă (4.0.4) în Ubuntu 10.10 (desktop) sunt necesari următorii pași:

– Adăugarea sursei pentru instalare. Pentru asta, deschideți un terminal și adăugați adresa virtualbox la lista de surse:

$ sudo nano  /etc/apt/sources.list 

și adăugați:

deb http://download.virtualbox.org/virtualbox/debian maverick contrib 

salvați și închideți editorul.

– Apoi trebuie adăugată cheia gpg:

$ wget -q http://download.virtualbox.org/virtualbox/debian/oracle_vbox.asc -O- | sudo apt-key add - 

– Actualizați lista surselor:

$ sudo apt-get update 

– Și la final instalați VirtualBox 4.0.4

$ sudo apt-get install virtualbox-4.0 

 

Odată instalat VirtualBox va putea fi lansat din Applications>System Tools > Oracle VM VirtualBox

 

Categories
Încearcă!

Instalarea Google OS în Ubuntu

Ieri mi s-a arătat de teste… Așa că am vrut să văd de oferă Google OS. Ei bine, openSUSE de la Google, că asta este Google OS, în afara navigatorului Chrome… nu am văzut să aducă mare lucru.

Dar, de dragul notițelor iaca cum am făcut să îl ponesc. În prima fază am încercat cu VMWare, dar fără prea mare succes, așa că am apelat la VirtualBox (despre VirtualBox puteți afla mai multe aici) … și toată distracția a durat cam 10 minute. Tot cam atâtea minute mi-au fost necesare să șterg apoi imaginea de pe harddisc.

La început am decărcat imaginea cd-ului Google OS de aici. Apoi, am luat VirtualBox de aici și l-am instalat. Ca să pornesc apoi Google OS am făcut următorii pași:

1 – Am ponit VirtualBox și am început să construiesc o mașina nouă. La tipul mașinii, am ales “other”;

2- În cea de-a doua fereastră, am selectat memoria alocată. Personal am pus 512Mb;

3 – Am selectat discul și am bifat că îl mai vreau și bootabil;

4 – Am fost de acord cu el când m-a întrebat dacă vreau să îl las să extindă în mod dinamic discul;

5 – Am pus 2Gb spațiu pentru stocare (Nu cred că are oricum nevoie de mai mult);

6 – La prima pornire, m-a întrebat de pe ce dispozitive vreau să pornească. Am ales fișierul care conține imaginea Google OS;

7 – A pornit destul de repede, varianta LiveCD.

De acolo se poate testa dar și instala. Mie unu nu mi-a mers instalarea din prima încercare, se pare că nu îi place placa mea video. Dar, chiar și așa am putut vedea cam care este “oferta” de aplicații și cum se mișcă.

Nu mi se pare că merită mai mult testat, nu în faza în care este acuma… Și în mod clar nu văd acest sistem de operare capabil să adune din utilizatorii altor distribuții. E după mine doar o mișcare de marketing a celor de la Google care mai are mult până să ajungă o variantă decentă pentru desktop. Până atunci, băieții ăștia se pot orienta spre openSUSE (ăla adevăratu’ care nu crapă așa de repede) spre Ubuntu, Fedora (ordinea e total aleatoare) și lista poate continua.

Chiar sunt curios, a  mai testat cineva până acum Google OS? După voi, se merită ținut măcar ca mașină virtuală pentru eventuale teste?

Categories
Încearcă! Ubuntu

Salvează pachetele instalate cu APTonCD

Una din metodele cele mai des întâlnite de a administra pachetele de instalat/modificat/șters în Ubuntu este folosirea apt-get. Mecanismul de funcționare al acestui utilitar este foarte ușor de înțeles ceea ce îl face ușor de folosit de asemenea. Pentru instalare de exemplu, este suficient să specifici ce anume vrei să instalezi, apt-get caută pe internet în lista de depozite specificate și dacă găsește pachetele cerute le descarcă și instalează, împreună cu dependințele lor.

APTonCD este un utilitar, cu interfață grafică destul de drăguță, care permite să creezi unul sau mai multe CD-uri sau DVD-uri (cu posibilitați de alegere a mediilor etc.), pe care să se găsească toate pachetele instalate în sistem (cele care mai sunt bineînțeles) cu ajutorul apt-get sau aptitude, făcând astfel un depozit la purtător al aplicațiilor software instalate care poate fi apoi folosit și pe alte computere.

APTonCD știe de asemenea să facă salvări automate inclusiv pachetelor .deb localizate într-un depozit specific, astfel încât se pot “căra” pe alte computere, unde pot fi instalate chiar dacă nu există (încă) o conexiune la Internet.

Pentru instalare, dintr-o fereastră de terminal se introduce:

sudo apt-get install aptoncd

Utilizarea APTonCD:

După ce s-a intalat, se poate porni din System → Administration → APTonCD.

aptoncd_creaza

După ce se lansează, un clic pe butonul “Create” va deschide fereastra în care se pot vedea toate pachetele software instalate (o listare practic a conținutului /var/cache/). Aici se pot selecta sau deselecta pachetele dorite a fi salvate, dar se pot specifica la fel de bine alte locații care se doresc a fi salvate. De asemenea tot de aici se poate alege dacă salvarea se va face pe CD sau DVD și locația finala unde vrem să fie salvată imaginea finală.

aptoncd

După ce se setează toate opțiunile, se introduce materialul de destinație, CD sau DVD și se apasă butonul “Burn”, iar copierea va începe.

aptoncd-cd

Pagina proiectului unde se pot găsi mai multe informații este: http://aptoncd.sourceforge.net/

Categories
Încearcă! Ubuntu

uSbuntu Live Creator sau… Ubuntu la purtător

Am descoperit astăzi un progrămel foarte, foarte fain, pe numele lui uSbuntu Live Creator.

usbuntu

Ce știe să facă acest uSbuntu Live Creator? Ei bine, știe să creeze variante bootabile de Ubuntu folosind chei USB. Ok, sunt multe progrămele care știu să facă asta, dar, în plus, uSbuntu Live Creator are o facilitate care îl scoate din mulțimea de astfel de programe… pentru că, mai știe o chestie foarte tare… și anume, are o optțiune, de virtualizare automată, care permite lansarea sistemului Ubuntu de pe cheia USB direct în Windows, fără configurări sau instalări suplimentare. Asta face din uSbuntu Live Creator o unealtă de ținut minte… pentru cei care au nevoie să-și țină un sistem de operare la purtător…

Toată instalarea uSbuntu Live Creator precum și procesul de “creație” sunt extrem de simple, astfel, nu e nevoie de cine știe ce cunoștințe ca să îți produci instalarea proprie de Ubuntu.

Alte câteva facilități de menționat ar fi:

  • Știe să facă sisteme bootabile USB cu Ubuntu, Kubuntu sau Xubuntu
  • Datele de pe cheia USB au persistență, fișierele salvate, documentele editate etc. rămân pe cheie;
  • Sistemul Ubuntu se poate lansa direct în Windows, fără a avea nevoie de alte aplicații, datorită unui modul VirtualBox portabil;
  • Opțiune de a ascunde anumite fișiere create direct pe cheie;
  • Știe să își reconfigureze automat tipul de tastatură.
  • Folosește VirtualBox 2.2.0;
  • Crează nativ fișiere VMDK
  • Are un crash log foarte tare, se pot urmări foarte detaliat erorile care au loc în sistem

Ca cerințe sistem, nu are nevoie decât de 256Mb RAM și drepturi de execuție pentru userul din Windows sub care vrem să rulăm aplicația.

uSbuntu Live Creator se poate descărca de aici.

Utilizarea este extrem de simpă:

  • Se pornește uSbuntu Live Creator și se selectează din listă, driveul cheii USB
  • Se selectează imaginea ISO de Ubuntu
  • Se alege dimensiunea partiției persistente (măcar un 500Mb)
  • Se aleg opțiunile
  • Click pe fulger ca să pornească instalarea
Categories
Încearcă! Ubuntu

Photo Collage Maker – sau cum să faci colaje foto cu câteva click-uri

Produse software pentru generarea colajelor foto nu-s prea multe. Pentru Linux, cred că cu greu putem găsi 3-4 care să funcționeze ok și să fie și ușor de utilizat.

Photo Collage Maker – Shape Collage este acel gen de produs care te face să exclami WOW! Cât de simplu!.

Photo Collage Maker este numit și Shape Collage  pentru că poate genera colaje foto folosind diverse forme. Este o aplicație scrisă în Java, ceea ce îi dă avantajul de a putea fi folosit pe mai multe sisteme de operare, Linux, Mac sau Windows.

Photo Collage Maker – Shape Collage poate fi descărcat gratuit de aici:

Fiind o aplicație Java, înainte de a o încerca, e bine să aveți deja instalate pachetele Java. Detalii despre cum se instlează Java se găsesc pe site-ul Java iar pachetele le puteți descărca tot de pe același site.

Utilizatorii Ubuntu, pot instala Java rulând în consolă:

sudo apt-get install sun-java6-bin sun-java6-jre

Aplicația arată și funcționează foarte bine, în plus, interfața este una foarte, foarte prietenoasă.

Procesul de creație nu este deloc complicat 🙂 – pozele se pot adăuga individual, (chiar un director întreg poate fi “tras” în zona respectivă a aplicației, iar toate fișierele grafice din director vor fi încărcate), apoi se selectează parametrii (forma, spațiul între poze, dimensiunea, culorile etc.) iar la sfârșit, se salvează imaginea finală.

Dintre facilitățile interesante, ar fi de menționat

  • În primul și în primul rând, faptul că poți genera un colaj foto în mai puțin de 1 minut, cu doar câteva click-uri de mouse (pe coada șobolanului)
  • Fotografiile sunt așezate automat, într-un mod inteligent în forma dorită, și toate acestea într-un mod rapid
  • Se pot folosi pozele din computerul personal, sau chiar de pe internet
  • Forma finala a colajelor este limitată doar de imaginația utilizatorului
  • Se pot folosi formele propuse din start – pătrat, în formă de inimă, litere, simboluri etc.
  • Dimensiunea colajului, numărul total de fotografii, dimensiunea lor și spațiul dintre ele se poate modifica după nevoie, poti obține ușor un colaj de 200 de fotografii, folosind doar 10 poze ca sursă
  • Permite de asemenenea modificarea imaginii de fundal, a culoriilor etc.
  • Foarte interesantă este facilitatea de export. Colajele pot fi salvate atât in format JPEG sau PNG cât și PSD, fiecare poza pe câte un strat separat astfel că poate fi apoi editată în Photoshop sau GIMP.
  • Faptul că este multi-platformă, este gratuit, fără reclame enervante, virusi etc.