Într-o seară din vara anului 1987 am plecat pe jos din Drumul Taberei până în Pantelimon pentru a lua o casetă video cu un concert Judas Priest. Era concertul susţinut cu un an în urmă de Halford & compania în Dallas.
Nu pot spune de câte ori m-am uitat la acel concert. Pot spune că în anii următori am învăţat pe de rost toate versurile de pe acea casetă.
Din acea seară de vară am visat să ajung şi eu la un concert Judas Priest.
Şi s-a întâmplat aseară.
A fost Judas. A fost muzică bună, a fost Whitesnake (alte amintiri, alte vremuri, alte ritmuri, aceeaşi calitate). Am reîntâlnit oameni pe care nu-i mai văzusem de 20 de ani…
Acum rămas amintirea unui vis împlinit, o durere de cap cum n-a mai fost de mult (mi-am amintit că şampania nu mere cu bere abia după ce gătasem o jumătate de sticlă)… şi o urmă de voce. Restul de voce va reveni în următoarele zile.
Leave a Reply