Nu mergând pe jos, nu cu trotineta. Atât am făcut eu azi până la muncă. Da, am fost nevoit să iau mașina 🙁 Adică să-mi bag la greu.
Concluzia mea, privind timp de două ore aproape felul în care se circulă în București este că trebuie să fii ori prost, ori masochist să-ți miști propriul cur zilnic cu mașina prin acest oraș.
Iar la câtă frustrare mi-a fost dat să văd pe fețele și în gesturile șoferilor… tind să cred că prima variantă e cea mai apropiată de adevăr. Nu voi putea înțelege vreodată care e rostul claxonatului când oricum, mai mult de 3-4 metri nu ai cum să înaintezi nici dacă-și ia ăla din fața ta mașina-n brațe ca să-ți facă loc. Care e rostul amalatului pe loc al motorului când oricum cele 3000 de ture la care îți urlă motorul nu te vor duce decât maxim 5-10 m?
Chiar așa de tare s-au spălat creierele românilor în ultimii ani încât nu reușesc să vadă că-s scalvii ăstora de vând mașini și ai celor care vând benzină?
Mi-am amintit o maximă citită pe la începutul anilor ’90 pe un tricou în Vamă – “Cu cât cunosc mai mulți oameni, cu atât îmi iubesc mai tare câinele”, și am adaptat-o azi la “Cu cât merg mai mult cu mașina în oraș, cu atât îmi iubesc mai mult bicicleta” 🙂 Cred că o să-mi imprim un tricou cu asta….și unu cu “Mândru că sunt țăran”- că tot mi-a mai zis un nefericit posesor de Logan “fulopșăn” că nu înțelege cum au țăranii ăștia atât tupeu să meargă cu bicicleta într-un București în care abia au loc mașinile…
Leave a Reply