De la “nebun” în România la “William Wallace romeno”

Este încă una din poveştile care ne “spală” puţin imaginea naţiunii într-o Europă pentru care România înseamnă în mare parte doar sursa principală de cerşetori şi curve.

Povestea unui om simplu, un om care a învăţat să primească cu zâmbetul pe buze atât binele dar mai ales răul şi să-şi vadă de drumul său indiferent de ceea ce i se spunea. Şi drumul său e viaţa sa.

Este vorba de Anton Duma.

Ignorat de unii, uitat de alţii, ponegrit atunci când singura sa vină era că purta steagul României prin Europa, Anton Duma a ajuns la finalul primei etape din cea de-a doua sa expediţie europeană “Descoperă-te în necunoscut”. Ajuns la Torino, Toni îşi pregăteşte deja mental etapa viitoare a expediţiei.

Etapa a doua va cuprinde Anglia, Scoţia, Irlanda iar apoi ţările nordice. Va fi o etapă lungă, dar care, cu siguranţă va aduce noi şi noi experienţe.

În prezent există o idee, o hartă, o listă de necesităţi şi multă voinţă. Până la urmă, voinţa şi ideea, împreună cu harta l-au dus din Bacău la Torino via Bucureşti. Dar despre acestea voi vorbi altă dată.

Acuma vreau să vorbesc despre unul din aspectele legate de prima etapă a expediţiei.

Un lucru care m-a mirat este legat de numărul mare de articole şi interviuri, atât în presa scrisă cât şi online despre Anton în… Italia, acolo unde numai în ultima săptămână au apărut două articole despre el şi ce e mai interesant, că în ambele (fără ca autorii să se pună de acord) Anton Duma a ajuns să fie considerat “William Wallace de România”.

Şi cel puţin la fel de interesant este că numărul apariţiilor din Peninsulă este net superior apariţiilor din ţară, unde în afară de susţinătorii săi, Asociaţia Bate Şaua să Priceapă Iapa, Radio România Actualităţi, BikeTime, Bicla.ro sau “Cu bicla prin oraş” nu prea s-au înghesuit mulţi să vorbească despre provocările acestei noi expediţii.

Toate aceste articole şi interviuri ajută, unul câte unul la îmbunătăţirea imaginii generale a românilor în Italia. Da, sunt mici picături într-un ocean, dar… sunt ceva mai mult decât 0.

Articolele sunt centralizate (pe măsură ce sunt găsite) pe pagina “Vorbesc despre mine…” de pe site-ul lui Anton Duma.

Expediţia lui va continua. Fiecare dintre noi însă îl poate “împinge” cu câte un kilometru înainte. Cei care doresc să-l ajute şi financiar, o pot face şi online prin Paypal, direct de pe site.

Comments

5 responses to “De la “nebun” în România la “William Wallace romeno””

  1. animaloo Avatar

    in numele Astanei. Ce legatura este intre AD si WW?

    1. admin Avatar
      admin

      Păi…
      Lui è Anton Duma, 45 anni, una sorta di William Wallace romeno.
      Ma se il personaggio interpretato da Mel Gibson e diventato famoso con Braveheart cercava la libertà per la sua Scozia, l’impresa di Anton è di ripulire l’immagine del suo popolo portando in ogni sua tappa voglia di dialogo e amicizia.

  2. animaloo Avatar

    scuza-ma, dar avand in vedere ca stiu povestea lu duma de mai mult, aia in italiana e o laba trista.

    din pacate cei 3 mari crai cicloturisti romani (duma, hodi si moga) sunt mai dubiosi ca oameni.
    Mai avem cicloturisti care fac chestii misto. Dar mai lowlevel si fara patosul asta.

    1. admin Avatar
      admin

      Te scuz,
      Nu ştiu (şi nu-s neapărat eu ăla în măsură să-şi dea cu părerea la articolul ăla). După mine (total subiectiv) orice articol pozitiv e un articol binevenit, chit că publicul ţintă (sau cititorii) încap într-o dubă (cu sau fără girofar).
      Despre Moga şi Hodi nu-mi pot da cu părerea (iar) pentru că nu-i cunosc personal (mai bine zis, pe Moga deloc, nu-l cunosc decât din cantităţile de beutură şi metrii căţăraţi postate pe internet, iar pe Hodi l-am întâlnit de două ori până acuma dar nu pot spune că ştiu prea multe despre el). Pe Anton am ajuns să-l cunosc însă destul de bine, aşa că părerea mea despre el este de departe una subiectivă, el fiindu-ne prieten apropiat aşadar, nu pot spune că e dubios ca om…
      Sunt convins că sunt mulţi cei care fac lucruri faine cu biclele lor. Ar fi chiar păcat să se rezume tot cicloturismul din România la aceşti trei oameni. Mai e (tot părerea mea personală) şi o chestie puţin diferită (ca feeling) între cei care fac cicloturism la modul concediu (cum ai făcut şi tu, cum fac şi eu) şi cei care fac din cicloturism un scop în viaţa lor. Am avut ocazia să vorbesc cu câţiva cicloturişti (din ăştia care fac doar asta), online… că nu le-am văzut urmele roţilor prin Românica noastră şi am constatat că mai toţi îs la nivelul de patos al lui Anton. De aia, implicarea şi modul său de a povesti lucrurile nu mă prea miră şi consider că (probabil) aşa devin toţi după un anumit număr de kilometri şi ani petrecuţi în şa. Recunosc, uneori tare mi-ar fi plăcut să pot vorbi despre serverele mele cu acelaşi patos cu care vorbea Anton despre turele sale.

  3. animaloo Avatar

    am cunoscut de curand, in budapesta, niste englezi (http://www.beccyclingclub.co.uk/blog-europe_and_beyond.html)
    La 40+ si-au dat demisia, si-au luat o bicla si au pornit spre rusia 🙂 . NU aveau dubiosenia celor de care vorbim.

    Acum sa nu crezi ca ii critic. In fond, cicloturismul asta lung (m-am pregatit pentru ceva gen 6 luni, dar pana la urma nu a iesit) necesita multa dubiosenie 😀

    Mie nu imi plac aceste comparatii, pe care un om inteligent nu le inghite. WW? ala se batea pentru scotia. Anton Duma se “bate” pentru el. Unu se caftea altu mere pe bicla.
    Comparatie imbecila (aici e vina italianului nu a lu Duma) si fortata

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© Alex. Burlacu