All posts by alex

Dintre Kindle și Nook am ales Evobook

Prin luna octombrie a anului trecut ceream ajutorul celor care citesc ce mai aberez eu pe aici pentru a mă ajuta să aleg între Kindle și Nook.

Când în decembrie deja alesesem Kindle, cu doar două zile înainte de a lansa comanda la Amazon (nu cumpăr prin definiție de la Emag), am ajuns posesor de Evobook.

Evobook

Cum asta? Păi are exact ce-mi doream, suportă EPUB, știe diacritice fără a mă chinui prea tare din Calibre, vine cu câteva cărți chiar interesante de la Humanitas, plus un voucher care poate fi folosit la Nemira.

Acuma după mai bine de două luni de utilizare pot spune că am o părere bună despre el.

La capitolul plusuri:

– Suportă .PDF, .CHM, .EPUB, .TXT, .HTM, .HTML, .RTF, .PDB, .DJVU, .IW, .IW4, .FB2, .OEB, .PRC, .MOBI, .TCR, .OPF
– Suport pentru diacritice foarte bun
– Viteza de schimbare a paginilor bună
– Posibilitatea de navigare folosind atât mâna stângă cât și mâna dreaptă (din butoanele situate pe ambele laturi)
– Grosimea și greutatea ok
– Ecranul e chiar fain, pozele se văd foarte bine
– Bateria mă ține mai bine de două săptămâni când îl las să se oprească (în principiu după 30 de minute) sau o săptămână și jumătate cu el pornit continuu.

La capitolul minusuri

– Butoanele sunt destul de butucănoase și trebuie să apeși destul de tare pe ele (dar te obișnuiești)
– Uneori viteza cu care deschide o carte diferă și nu am înțeles din ce cauze (de exemplu deschide mai repede un pdf de 1000 de pagini decât un txt de 400, toate astea într-un mod aleator, uneori diferă timpii de deschidere pentru aceeași carte)
– Nu are difuzoare, așadar căștile sunt obligatorii (nu am apucat să încarc nici un audio-book pe el până acuma, așadar nu știu ce să zic despre calitatea audio)
– Uneori se încăpățânează să afișeze cărți pe care le-am șters
– Uneori are probleme cu marcajele în document, am rămas într-o zi fără ultimele marcaje
– Nu pare a ști să lucre cu fișiere rtf mari… am încercat să deschid un rtf de vreo 300 mb și nu a vrut… a trebuit să-l convertesc la epub pentru a-l putea accesa
– Alimentatorul de curent mi s-a stricat deja… dar asta poate fi și vina prietenilor de la Electrica

Cam astea-s părerile mele până acuma despre Evobook.
Una peste alta eu sunt mulțumit de alegerea făcută și-l recomand ca fiind o opțiune bună pentru cei fără mari pretenții de design și firmă. Plus că-l aștept pe Boc să-mi sugă … pentru că am încurajat economia chineză cumpărând un produs din România și n-am scos paraiul din țară.

Până acuma pot spune că am ras cam toată seria Dune 🙂 și acum mai am puțin și termin cam toată colecția Frank Herbert 🙂 așa că s-ar zice că am avut spor la citit.
Oricum, am sesizat că viteza de citit e mai mare decât la cărțile pe hârtie, poate din cauza fonturilor mai mari sau poate din cauza ecranului eink.

Pe de altă parte, acuma mă cam mănâncă să-mi pun colecția de cărți undeva de unde să o pot accesa prin internet….

Mai jos e un filmuleț cu Evobook în exercițiul funcțiunii

Celor care doresc să-și cumpere un Evobook le recomand să o facă direct de la  producător (prețul fiind ceva mai mic decât cel găsit de mine în alte magazine online)

 

 

Evenimente faine în zilele viitoare

Începând de mâine au loc în București (de astea am eu cunoștință dar sunt sigur că toată țara “mișcă”) o serie de evenimente interesante din care-mi face plăcere să amintesc:

Joi – 3 Martie

–  la ora 19:00 la Casa de Cultură a Studenților – “Himalaya accesibilă” – o prezentare de fotografii și povestiri organizată de Anca Moraru
Himalaya accesibilă

– de la ora 20 la Teatrul Arca (La Scena) puteți vedea Contraste – un superb spectacol de pantomimă în care-i puteți vedea pe Dana Cavaleru și Richard Bovnoczki.
Contraste la Teatrul Arca

Vineri – 4 Martie

– de la ora 22 în Music Hall – Love Songs, Vol. I  cu Direcția V
Love Songs - Directia V

Sâmbătă – 5 Martie

– de la ora 19 în Sala Rapsodia puteți vedea Made in Romania – un spectacol în regia și cu scenariul scrise de Dan Puric
Made in Romania

– de la ora 20 brașovenii sunt invitați în club Rockstadt unde Next Evil Event ne invită la un concert Negura Bunget
Negura Bunget Brasov

Duminică 6 Martie

– de la ora 20 în Club Mojo din București va avea loc un concert caritabil – We dedicate 1 day to a man who dedicated his life – unde vor participa Bogdan Goage, Mihai Paveliu, Iulian Dima și Titus Constantin cu Iulia Mitrea și trupa Rapsotree având drept scop strângerea de fonduri pentru susținerea lui Alin Totorean, explorator, fotograf, reporter TV, în lupta lui împotriva cancerului.

We dedicate 1 day to a man who dedicated his life

Reacțiile după “Vinerea neagră” continuă

După cum probabil ați aflat, vinerea trecută a intrat în calendarul negru al ciclismului prin incidentul de la Masa Critică desfășurată în orașul Porto Alegre din Brazilia.

Îmi pare rău că în România singurii care au relatat despre incident au fost cei de la freerider.ro, dar pun lipsa de interes pe faptul că majoritate bicicliștilor nu-s foarte interesați de ce se întâmplă prin alte părți, fiind mai ocupați cu evitarea câinilor și gropilor de origine controlată, autohtonă.

Unul din filmulețele de vineri îl puteți vedea mai jos. Imaginile sunt șocante.

După incidentul din Italia de la sfârșitul anului trecut când opt cicliști amatori au fost omorâți de un șofer drogat, beat și fără permis, acesta este  cel mai grav incident. Din fericire nimeni nu a fost grav rănit. Poate că nu s-ar mai fi vorbit prea mult despre incident dacă aseară Ricardo José Neis (șoferul nebun cu acte în regulă) nu ar fi fost prezentat în fața instanței… unde a pledat pentru…. pam! pam! – legitimă apărare… Adicătălea, el mergea în spatele coloanei de biciciliști și s-a simțit deodată amenințat de cei din fața lui…. pentru că erau mulți. Ok, omul se pare că are probleme grave de sănătate și locul său ar fi într-un ospiciu, asta e problema medicilor, nu a mea… presa din Brazilia se întreba aseară cum a putut obține permisul de conducere… dar probabil că au și ei Piteștiul lor… însă toate aceste lucruri au făcut ca imaginile din Porto Alegre să facă înconjurul lumii și să se ridice problema securității în trafic, nu numai pentru bicicliști.

Din multitudinea de reacții ale comunităților de bicicliști, ale societății civile și ale presei de acolo, dar chiar și a presei nord-americane s-a născut ideea reintroducerii pedepsei capitale pentru astfel de fapte. Nu știu ce șanse de reușită vor avea, însă sunt sigur că urmări ale acestui neplăcut incident vor mai fi o bună perioadă de timp.

 

 

Actualizare:

Procurorii  Eugenio Amorim și Lucia Callegari au cerut în instanță arestarea și judecarea pentru tentativă de omor. Poliția a catalogat declarația inculpatului ca fiind “fantezistă”

Salvarea datelor de pe servere Godaddy folosind rsync și SSH

Serviciile de găzduire de la Godaddy (mai ales de când au și servere în Europa) sunt de departe o opțiune bună atunci când ai bani puțini și multe site-uri cu atât mai mult cu cât beneficieze de spațiu nelimitat și trafic de asemenea nelimitat pentru aproape 12 Eur/lună.

Dar, ca orice serviciu ieftin, are și câteva minusuri majore cum ar fi (din punctul meu de vedere) faptul că rsync nu este suportat și astfel, planul meu de automatizare a salvărilor nu poate fi pus în practică.

Amu, după ce mi-am tocit nervii cu diverse combinații între FTP și diferențe locale, etc… am găsit o metodă cât de cât elegantă, care să îmi rezolva treburile cum vreau eu.

În primul rând, trebuie activat SSH-ul pe contul Godaddy. Pentru asta, după ce v-ați autentificat pe site-ul lor, din ceea ce se numește “Control Center”, mergeți la “Settings” și apoi “SSH”. Pentru a activa SSH va trebui să știți PIN-ul contului și să aveți la îndemână un telefon. După ce introduceți numărul de telefon și trimiteți comanda de activare, în maxim 3 minute veți primi un apel în care vi se va comunica codul de validare. După ce introduceți codul de validare, în alte 4-5 minute, veți avea SSH activ pe contul Godaddy.

Acum pe mașina care va face salvările, vom genera o cheie privată criptată RSA (în cazul în care nu avem deja una):

$ssh-keygen -t rsa

Veți fi întrebați dacă doriți să vă protejați cheia cu o parolă, dacă aveți o parolă personală lungă și pe care să v-o aduceți aminte… bine, dacă nu, nu-i un bai prea mare dacă nu puneți nici o parolă.

Acuma e necesar să ne conectăm prin SSH la contul de la Godaddy. Odată autentificat, trebuie făcuți următorii pași:

– În primul rând trebuie creat un director numit “.ssh”
– În acest director trebuie creat un fișier “authorized_keys”
– În fișierul cu pricina, trebuie introdus conținutul fișierului “id_rsa.pub” de pe computerul unde a fost generata cheia privată.

$ mkdir .ssh
$ cd .ssh
$ vi authorized_keys

Apoi este posibil să fie necesar să restabiliți drepturile de acces asupra întregului director.
Până aici, nimic nou nu? Acuma, dacă totul a decurs cum trebuie, vă puteți conecta cu ajutorul SSH fără a avea nevoie să folosiți parola.

De aici începe partea frumoasă.
Odată rezolvat accesul SSH fără parolă la contul Godaddy, putem să ne gândim să montăm acest cont într-un director local de unde apoi să facem manevrele de salvare cu rsync. Pentru asta, vom instala (în cazul în care nu a fost instalat deja) sshfs, cu ajutorul căruia vom monta într-un director local conținutul contului Godaddy.

Utilizatorii Ubuntu, pot instala sshfs direct din depozitele de bază cu comanda:

$ sudo apt-get install sshfs

Vom avea nevoie probabil de un director în care să montam.
De ex.

$ mkdir /mnt/godaddy

În cele din urmă, montăm contul extern:

$ sshfs -oreconenct [email protected]_sau_numedomeniu: /mnt/godaddy 

Am adăugat parametrul “reconnect” întrucât e foarte posibil să fiți deconectați mai ales dacă aveți multe fișiere de salvat.

Și de aici putem da drumul salvării rsync.

$ rsync -avqqz /mnt/godaddy/html /director/de/backup 

La sfârșit e bine să deconectați directorul montat

$ umount /mnt/godaddy 

Toate comenzile pot fi puse fără probleme într-un script a cărui execuție poate fi programată cu ajutorul cron.

De aici încolo las cale liberă oricăror sfaturi și comentarii 🙂

Reîncep să scriu p-aici… cu o invitație la … off-line

Prin luna Decembrie a anului trecut, din motivele-mi proprii am încetat să mai particip la orice acțiune “online” (în afara celor care țin de lucrurile obligatorii prin natura ocupației), am șters toate conturile de pe toate rețelele sociale (de care aveam habar) și am suspendat și accesul la acest blog.

no-facebookUnul din multele motive pentru care am făcut asta a fost dat de o știre a presei noastre copy-paste care ia de bun tot ce aberează alții… bineînțeles, doar de dragul senzaționalului. Așa că într-o bună dimineață mi-a fost dat să aflu că “în anul 2010 fără următoarele lucruri absolut, absolut obligatorii și nu se poate trăi fără ele: – Facebook, iPhone și mașină”. Eu unu’ (care-s anti iShit’s prin definiție) m-am simțit deodată scârbit de faptul că aveam cont pe Facebook și pe alte rețele sociale. Și poate că nu m-ar fi afectat psihic prea tare asta, dar după doar câteva zile, la o adunătură cu ceva cunoscuți, la o glumă spusă între două beri, una din reacțiile cuiva prezent la masă a fost … “Tare asta…. a pus-o careva pe Twitter?”. Păi să-mi bag eu… nu mai poate omul să bea o bere liniștit fără să anunțe pe Twitter? Nu se mai poate trage o linie între viața simplă și normală și prezența pe internet?

Așadar, dacă vreunul din deștepții ăia care au putut să abereze în halul ăsta ajunge vreodată să citească ce scriu eu acuma aici, nu pot decât să le transmit așa, ca de la unul care trăiește bine-merci fără cele de mai sus (cu excepția mașinii)…. și încă mai trăiește și bine 🙂

După toate astea, anul 2010 s-a încheiat foarte off-line 🙂 și nu am simțit deloc lipsa mesajelor pe “Wall” sau al tweet-urilor cu urări de max. 144 caractere, iar anul 2011 a început la fel. Nu pot să nu recunosc că astfel am câștigat timp pentru a mă juca cu copilul, pentru a citi și pentru a pedala…. poate exact acele minute pe care altfel le petreceam cu activități online.De asemenea, au fost multe zile în care în casa mea nu a fost pornit nici un computer, televizorul a stat nebăgat în seamă și singura sursă de decibeli a fost râsul fetei mele minunate … și a perușilor care ne întregesc familia de la sfârșitul anului trecut.

Acuma, nu pot decât să recomand tuturor o deconectare de la tot ce-nseamnă computere, gadgeturi și internet… face bine… la psihic și nu numai. Veți vedea că altfel apreciați durata de altfel atât de scurtă a minutelor, aveți șanse să-i descoperiți cu adevărat pe cei de lângă voi, să vă găsiți prieteni adevărați nu virtuali recomandați de nu știu ce aplicație care asociază prietenia după orașul în care locuiți sau jocurile pe care nu le jucați.

Ieșiti din casă, înghețați printr-un parc o jumătate de oră pe zi, admirați țurțurii, pedalați, alergați, beți o bere… faceți cât mai multe lucruri “off-line”. Timpul trece… și în viața reală nu prea există multe opțiuni de “undo”.

Foto de aici: www.bablotech.com

 

 

 

 

 

© 2009-2019 Alex. Burlacu
%d bloggers like this: